In 1885 începe sā funcţioneze o grādiniţā de copii, din iniţiativa şi donaţia lui Sigismund Gottfried. In oraş şi-a desfāşurat activitatea profesorul şi scriitorul Israel Teller. In 1896 se construieşte Sinagoga Mare şi lângā el - alte douā temple mai mici, precum şi un abator ritual pentru pāsāri.
In anul 1900 s-a abātut asupra României o secetā grea in urma careia mulţi evrei din Focşani au emigrat în Palestina sau in America. In acest an a început sā aparā în oraş ziarul antisemit “SANTINELA”, condus de marea antisemitā Tiţa Pavelescu.
 In 1910 s-a declarat în Focşani boicot împotriva comercianţilor evrei. Erau atunci în oraş 245 negustori evrei dintr-un total de 600 negustori. Tot în Focşani a apārut şi ziarul “RATIUNEA” al cārui sprijinitori au jurat sā nu cumpere nimic “de la jidani".
Tot odatā oraşul începe sā devinā un centru de activitate sionistā. In februarie 1912 Focşaniul primeşte vizita lui Nahum Sokolov însoţit de Dr. Jaakov Nacht, pentru a lua parte la aniversarea a 30 de ani de la Congresul Sionist de la Focşani din 1881.
In 1923 apare publicaţia localā "TORŢA", care aducea populaţiei evreieşti ştiri din viata comunitāţii, educaţia tineretului etc. In 1924 apare un alt periodic local, "UNIREA". In sfârşit trebuie amintitā şi publicaţia "ACŢIUNEA NOASTRĀ" care apare în 1923.
In luna martie a anului 1925 a avut loc la Focsani procesul conducātorului mişcārii fasciste “Garda de Fier” Corneliu Zelea Codreanu. Cu aceastā ocazie, bande antisemite au devastat 300 case evreieşti şi şcoli, iar la Templul cel Mare au fost sparte geamurile şi mobilierul distrus.
In 14.06. 1925, Corneliu Zelea Codreanu s-a casatorit la Focsani cu Elena Ilinoiu - aceasta ocazie fiind folosita pentru a produce pagube mari si neplaceri evreilor din oras. Nunta a avut si o tenta politica. La sfarsitul ei, Corneliu Zelea Codreanu, A.C. Cuza, preotul Popescu au tinut cuvantari antisemite evocand necesitatea curatarii orasului de evrei, participantii distrugand magazine si afaceri evreiesti din oras.
In jurul celui de-al doilea razboi mondial erau în oraş 8 temple, douā şcoli primare, o grādiniţā de copii, un dispensar şi o baie publica. Cutremurul care a avut loc în noiembrie 1940 a produs avarii şi la unele temple. Conducerea antisemitā a oraşului, pretextând cā acele temple reprezintā un pericol public, le-a dārâmat cu ajutorul maşinilor. Un alt templu mare care rāmāsese aproape întreg a fost incendiat, iar pompierii oraşului nu au fācut nimic sā-l stingā. Cu greu au reuşit câţiva evrei (printre ei tatāl lui Hary Cohn şi tatāl lui Jacques Gheber) sā salveze din foc carti de Thora. In timpul rāzboiului a funcţionat în oraş un liceu evreiesc (8 clase). Majoritatea evreilor au fost luaţi la muncā obligatorie. Antisemitismul domnea in Focşani ca şi în toatā ţara.